ne aflam la inceputul unui nou an scolar, an in care speram sa fie mai bine; de la profesori la parinti si elevi. Intorsi dintr-o vacanta minunata, scoala ne deschide iar portile sale, oferindu-ne iarasi accesul la cunoastere, la invatatura; profesorii fiind cei ce ofera, iar elevii fiind cei ce primesc.

Stimati elevi,

la fiecare inceput, cei ce incep ceva sunt pregatiti sau mai putin pregatiti pentru acel ceva, in cazul nostru pentru invatatura. Ramane totusi sa vedem cum o sa ne prinda sfarsitul anului scolar… cu mai multe cunostinte acumulate, cu caractere mai puternice, sau o sa ne gaseasca la fel cum ne-a gasit si acest inceput de an, sper totusi ca sfarsitul anului scolar care acum incepe sa ne gaseasca cu mai multe cunostinte, mai multa maturitate in gandire si discernamant curat.

Mult succes si bafta in anul care incepe!

Prof. Lucian L.

Semestrul I
Cursuri – luni, 12 septembrie 2011 – vineri, 23 decembrie 2011.
În perioada 22 – 30 octombrie 2011, clasele din învăţământul primar şi
grupele din învăţământul preşcolar sunt în vacanţă.
Vacanţa de iarnă – sâmbătă, 24 decembrie 2011 – duminică, 15 ianuarie
2012
Semestrul al II-lea
Cursuri – luni, 16 ianuarie 2012 – vineri, 6 aprilie 2012
Vacanţa de primăvară – sâmbătă, 7 aprilie 2012 – duminică, 22 aprilie
2012
Cursuri – luni, 23 aprilie 2012 – vineri, 22 iunie 2012
Vacanţa de vară – sâmbătă, 23 iunie 2012– duminică, 9 septembrie 2012

În zilele libere prevăzute de lege nu se organizează cursuri:
Joi, 1 decembrie 2011 – Ziua națională a României
Marți, 1 mai 2012 – Ziua Muncii
Luni, 4 iunie 2012 – A doua zi de Rusalii

            Desigur că o să vă  întrebaţi campion mondial la ce anume? Mă numesc Repa Cosmin, clasa a XII-a E şi am câştigat în anul 2010 campionatul mondial de karate din Sao Paulo-Brazilia la două probe (kata indivi-dual  cadeţi şi kumite echipe cadeţi). Este a doua performanţă de acest gen,  astfel încât în anul 2008 am obţinut locul al-II-lea la campionatul mondial de karate din Lido di Jesolo-Italia. Pe lângă aceste două importante rezultate am mai obţinut de două ori locul I la campionatul naţional, locul I şi III la campionatul european şi multe alte medalii la campionate interne cum ar fi:

• Openul Bihorului 2007, locul III;
• Cupa Campionilor C.SU.  Politehica Cluj Napoca 20-21 septembrie, locul III;
• Campionatul Mondial pentru Copii, Cadeţi şi Seniori Lido Di Jesolo-Italia 17-19 octombrie 2008 locul II;
• Cupa Transilvania Târgu Mureş martie 2009, locul II;
• Campionatul Naţional Târgu Mureş 9 mai 2009,locul I;
• Cupa Dojokan  Aiud 6-7 iunie 2009, locul II kata echipe şi locul II kata individual;
• Campionatul European pentru Cadeţi şi Juniori Constanţa 4-6 septembrie 2009, locul I kata echipe şi locul III kata individual;
• Cupa Campionilor C.S.U. Politehnica Cluj Napoca 10-11 octombrie 2009, locul I kata echipe şi locul III kata individual;
• Pepe’s Cup(Memorialul lui Pepe) Salonta 7 noiembrie 2009, locul I;
• Campionatul Naţional Cluj Napoca 14 martie 2010, locul I;
• Campionatul Mondial pentru Copii, Cadeţi şi Juniori Sao Paulo-Brazilia 8-11 iulie 2010, locul I kumite echipe şi locul I kata individual;
• Pepe’s Cup(Memorialul lui Pepe) Salonta noiembrie 2010, locul II.

          Am început să practic karate-ul în anul 2006. Nu m-am gândit niciodată că o să ajung, măcar, să particip la vreun campionat mondial şi nici nu prea am avut asemenea aspiraţii. Pur şi simplu niciodată nu m-a interesat competiţia. Şi cu toate astea am participat, timp de 2 ani, la aproximativ 20 de campionate, cupe şi memoriale. De fiecare dată când ajungeam pe podium eram cam indiferent şi asta nu din cauza faptului că nu ştiu să câştig, ştiu prea bine, dar pentru mine adevărata valoare nu constă în câştigarea unui campionat mondial, european sau naţional. Nu mă simt împlinit atunci când toată lumea mă felicită pentru ceea ce fac sau atunci când arbitrii dau decizia şi pac…sunt campion! Atunci cel mai satisfăcut este antrenorul, pentru faptul că munca lui nu a fost in zadar şi a mai ieşit din mâinile lui încă un campion. Eu mă simt cu adevărat împlinit atunci când de exemplu mă duc la antrenament şi simt că totul mi-a mers perfect, chiar dacă cineva mi-ar spune că a fost total aiurea. Atunci poţi ştii că într-adevăr totul a fost perfect când tu vei simţi asta şi nu când îţi va spune lumea. Acesta este sentimentul care trebuie să se nască în interiorul fiecăruia. Competiţia? Este doar un mijloc de a ne ţine pe toţi în mişcare.

           Karatele este un sport frumos şi complex care, din păcate, la noi în ţară nu prea este finanţat şi sprijinit. Vă spun din propria experienţă pentru că e cam greu să mergi aproape în fiecare luna la câte un concurs, fără un sprijin financiar.  Şi mai grav este faptul că nu se prea câştigă bani din asta. Îmi aduc aminte ce m-a întrebat o colegă după ce am câştigat locul I in Brazilia: ”Şi bănuiesc că ai câştigat vreo 10 mii de euro, nu?”. I-am răspuns: „ Nu am câştigat absolut nimic. Dar nu-i nimic, sunt consolat de mic…”

            E nevoie de multă muncă şi ambiţie pentru a ajunge acolo unde îţi doreşti,  care desigur presupune anumite sacrificii.  Nu este un sport de echipă (exceptând probele pe echipă),  este un sport individual şi nu poţi să te bazezi pe coechipier că îţi va face „jocul”. Nu munceşte nimeni in locul tău. Trebuie să îţi placă ceea ce faci, altfel se stinge ambiţia şi vei stagna muncind din ură, fapt ce nu prea este constructiv.

          Atâta timp cât îmi place ceea ce fac banii nu sunt o problemă, dar reprezintă un factor important, deci…?!